Capusele

Capusele
Cateva chestii importante despre capuse.

Capusele cum bine stim sunt ectoparaziti, care se fixeaza pe/in pielea diferitlor specii de vertebrate, fie ele mamifere, pasari, reptile sau in unele cazuri chiar si amfibieni.
Multi gresesc cand au impresia ca avem de- a face cu insecte. Ei (capusele) nu sunt insecte. Fac parte din clasa Arahnidelor (Arachnida), subclasa Acarienilor (Acari), familia Capuselor (Ixodidae). De fapt sunt cei mai mari acarieni de pe pamant, si sunt rude cu paianjenii. Exista in jur de 702 specii pe pamant din care la noi traiesc 20 de specii.
Ei au 3 etape de dezvoltare active (capabile de miscare) si un stadiu de ou (incapabil de miscare).
Formele active sunt: larvele, nimfele si adultii (mascul + femela). Pentru a trece de la o etapa activa la alta toate formele trebuie sa se hraneasca cu sange. Larvele sunt mai mici de 1 mm si au 6 picioare. Nimfele sunt intre 1-2 mm, au 8 picioare dar inca nu au organe genitale dezvoltate. Adultii au marimea cea mai mare (caracteristica speciei respective) avand dimensiunea intre 2,4 – 5,8 mm, au 8 picioare dar au si organe genitale bine dezvoltate. Masculul se deosebeste de femela prin forma asa numitului scut (zona acea neagra de pe spate din vecinatatea zonei capului). La mascul scutul acopera aproape in intregime corpul, iar la femela aceasta este mai mica, nu acopera corpul, si se gaseste doar langa zona capului.
Imagine

Cu toate ca pentru a trece de la o etapa de dezvoltare la alta are nevoie de sange, ei isi petrec 90% din viata fara prezenta organismului gazda. Sunt foarte rezistenti, pot sa nu manance cu luniile, chiar si ani de zile la rand. Totusi sunt sensibili la deshidratare, astfel nu rezista caldurii puternice si lipsei de umezeala. Ei prefera in special locurile umede unde se gaseste suficienta umezeala ca sa nu se deshidrateze. Habitatele lor preferate sunt: padurile de foioase, poieniile din aceste paduri, liziera padurilor, padurile de lunca, stufaris, parcurile oraselor. Dar putem sa ne asteptam la prezenta lor in toate locurile frecventate de animale vertebrate, in special animale domestice (ex. oi, cirezi de vaci, caini, etc.).
Ciclul lor de viata dureaza intre 1-6 ani, cu cele 4 etape amintite mai sus. Toate etapele active isi cauta o gazda, se hranesc cu sange mai multe zile la rand, cad, se transforma in forma urmatoare si asa mai departe. Toate speciile existente la noi sunt cu 3 gazde. Gazdele pot fi din aceasi specie dar si din specii diferite, chiar clase diferite de vertebrate (mamifer, pasare, reptile sau chiar amphibian). Unele specii au gazde doar din aceasi specie, ca de ex. Ixodes lividus care paraziteaza doar o specie de randunici pe Riparia riparia. Capusa comuna (Ixodes ricinus) paraziteaza mamifere, pasari si reptile.
Etapele de dezvoltare a capuselor:
Imagine
Iesirea larvelor din ou:
Imagine


Larvele iesite din ou isi cauta gazda, care in general este un soarece de camp, pasare mica sau o soparla. Se hraneste aprox. 2-6 zile (in fc. de specie), cade si se metamorfozeaza in nimfa. Nimfa asteapta o noua gazda (asteptarea poate dura si ani de zile!) care deobicei este un mamifer (chiar si om), o pasare sau o reptila. Dupa ce se hraneste cateva zile (3-8 zile) cade pe sol, si se transforma in adult (femela sau mascul). Adulti paraziteaza in general animale mai mari, inclusiv omul.
Nimfe care sa hranesc pe o pasare:
Imagine
O femela care isi cauta gazda:
Imagine

Exista diferente intre modul de hranire a femelei si al mascului. Femela, ca si stadiile anterioare, intra in piele cat mai repede posibil si se hraneste in lung (6-12 zile). In schimb masculul se plimba pe suprafata corpului cu saptamaniile si daca se prinde se hraneste scurt. La unele specii nu se hraneste de loc. Scopul acestei plimbari este de-a gasii si a fecunda cat mai multe femele prinse deja de gazda. In timpul fecundarii masculul se prinde de femela.
Mascul fecundand o femela:
Imagine

Masculul poate fecunda mai multe female inainte sa moara.
Femela astfel fecundata, dupa ce sa hranit suficient, cade pe jos si in cateva saptamani incepe depunerea oualor. Ea depune mai multe mii de oua, pe care le acopera cu o membrana hidrofuga, necesar supravietuirii oualor. Dupa care moare si ea.
Femela depunand oua:
Imagine

Cel mai important organ senzorial al capuselor este organul Haller. Ea se gaseste pe prima “falanga” a primului picior. Cu acest organ complex, capusa simte miscariile aerului, temperatura si umiditatea aerului, cantitatea de dioxid de carbon si de ammoniu din aer, precum si feromonii degajati de alte capuse. Multa lume crede eronat ca, capusele, se urca pe copaci si de acolo cad pe organismal gazda. De fapt ei stau pe firele de iarba, sau pe copaci doar pana la inaltimea max. de 2 m. Cu ajutorul organului Haller identifica gazda, iar cand aceasta trece prin apropierea lui se agata de aceasta. Nu sare pe ea deoarece capusele nu pot sari. Dupa asta isi cauta un capilar, aproape de suprafata pielii, si incepe hranirea.
O capusa care isi cauta gazda cu ajutorul organului Haller isi ridica piciorul din fata in aer:
Imagine
O capusa care se hraneste pe o gazda umana:
Imagine
O femela care s-a hranit:
Imagine


_________________

Comentarii

Momentan nu exista comentarii. Fii primul care comenteaza!

Adauga comentariu

Nume: *

Email: *

Mesaj: *

Cit face 8 - 2?

Sponsori

ARROW ARROW1 Articole vanatoare VINURILENICORESTI PARCHET

Vremea

Ora