Fazanul (Phasianus colchicus)
FAZANUL (Phasianus colchicus)
Fazanul, acest vanat care ne macina cartusele, care zboara mai repede decat coada sa, caci altfel nu se explica de ce i-o nimerim atat de des, care lasa haitasii sa treaca la un pas de el ptr. ca apoi sa fuga oriunde in alta parte decat spre linia de vanatori, care isi incurca urmele in fel si chip prin spinii cei mai de nepatruns astfel incat plangi de mila sarmanului caine ce l-a cautat, a ajuns astazi sa ne delecteze aproape pe toti, fie datorita unor vanatori reusite, fie pe seama altora.
Originar din Sud-Estul Europei, unde pe alocuri traieste si astazi in starea lui neaos salbatic, necolonizat de nimeni si neamestecat cu "invadatorii" din alte parti, fazanul Colhid-Phasianus colchicus colchicus raspandit initial in Caucaz si in sud -estul peninsulei Balcanice, are o greutate max. de 1,5 kg, nu are inel alb pe gatul sau albastru-verzui ce luceste metalic, in schimb poarta lateral pe crestet "urechi" mari din perniteascutite si lungi, tartita i-i este de un rosu-aramiu, iar aripile i-i sunt acoperite de pene brune, inspicate cu aramiu cu mijlocul negru si o sageata alba-galbuie. Este o pasare a zavoaielor umede cu mult subarboret, ierburi si buruieni inalte si rugi de nepatruns sub care femela i-si ascunde cuibul. Nu vrea sa iasa in terenuri descoperite, nu-i plac nici stufarisurile baltilor, nici mlastinile ierboase; zborul e rapid dar jos, pe distante scurte, hrana e de origine animala. Tarziu de tot, abia prin 1740, in Europa a fost adus din China fazanul cu inel, sau chinezesc, Phasianus colchicus torquatus.
Initial pasare de voliere, acest fazan s-a amestecat voit sau intamplator cu cu bastinasul european- fazanul colhid. Fazanul cu inel alb se deosebeste in primul rand prin penaj; are asa cum i-i spune si numele-inel alb pe gat. Culoarea aramie a pieptului ajunge doar pana la acest inel. Urechile sunt bine vizibile, dar mai scurte decat ale colhidului, tartita gri-albastruie iar aripile pe deasupra gri-maronii. In tinuturile sale de bastina aceasta pasare traieste de secole in orezarii si culturi cerealiere, iar in Europa s-a adaptat rapid la conditiile stepei cultivate, in terenurile agicole umede. In greutate de 1,5-1,8 kg, fazanul cu inel zboara rapid si la distante mari; hrana e de origine vegetala.
Peste vreun secol si-a facut aparitia in Europa fazanul Japonez-Phasianus versicolar, de cca 1,2 kg, fara inel alb pe gat, care este albastrui dar cu luciu purpuriu si nu verde, cu gusa si pieptul verde intunecat, tartita de un verde-bronz inchis. Aripile sunt sure deasupra, cu luciu verde palid. A fost hibridizat in mod sistematic cu subspeciile de Phasianus colchicus descrise mai sus, hibridul obtinut purtand numele de Tenebrosus.
Astazi ornitologii deosebesc 31 de subspecii ale speciei Phasianus colchicus; fiecare dintre ele s-a format in conditii de izolare geografica, in medii naturale diferite la care s-au adaptat in decursul timpului ca sa ajunga la deosebirile ce exista intre ele in prezent.
Ceea ce numim astazi Fazanul european de vanatoare, sau mai pe scurt, fazanul comun a fost obtinut din aceste doua subspecii, cu ajutorul a inca doi intrusi. Primul este fazanul mongol-Phasianus colchicus mongolicus, adus in Europa abia pe la 1900. Are o greutate de 2-2,5 kg, cu capul verde inchis, cu luciu purpuriu, fara spranceana, cu urechi abia vizibile, cu gatul aramiu, cu inel alb descis spre piept, gusa rosie-aramie, cu pieptul negru aramiu trecand in negru pe abdomen, cu spatele-tartita de culoare in general verzui.
Din pacate, desi s-ar parea ca sporul anual este destul de bun, abundenta rapitorilor din teren, atat cu par cat si cu pene dijmuiesc in mod serios efectivele de fazani. Printre daunatori amintim: ciorile, cotofenele(mai ales la oua), aici putem sa adaugam si mistretii stiut fiind ca prezenta mistretilor in zonele agreate de fazani duc la distrugerea pontelor de catre acestia de multe ori in proportie dezastruoasa. Nu trebuie sa uitam distrugerile provocate de de alti daunatori, caini hoinari, vulpi, si nu in ultimul rand mustelidele, recunoscute ptr. pagubele provocate pontelor de fazani. Cu toata presiunea pusa pe aceasta specie de anumiti factori: daunatori, interventia omului in biotopul ei, s-a observat ca si clima are un efect destul de important asupra efectivelor de fazani. Ploile, timpul mai rece decat normal din perioada clocitului si a puilor mici duce la pierderi insemnate in randul pontelor. Din fericire in ultimii 2 ani s-a observat pe fondul unor veri calduroase dar si a unor ierni mai blande, un spor natural destul de semnificativ in randul acestei specii de vanat, atat de indragita de majoritatea vanatorilor. Vanatoarea se poate face si la goana dar de departe ceea mai frumoasa, mai eficienta si de ce nu si mai etica este ceeea la picior impreuna cu un ajutor de nadejde, tovarasul nostru patruped. Despre tirul la fazani se poate spune ca este unul dintre cele mai frumoase si dificile, mai ales atunci cand vine lansat deasupra copacilor zburand cu peste 45km/h, iar vanatorul trebuie sa stie ce corectie sa aplice focului in astfel de cazuri. Mai usor si mai eficient este tirul asupra fazanului ridicat din fata cainelui tau, cand desi te astepti la ce va urma, explozia de culoare si galagie din momentul saltarii cocosului te surprinde dar te si incanta iar focul este de multe ori aruncat in urma lui.
Perioada de vanatoare este 1 octombrie-28 februarie.
Pentru frumusetea vanatorii la acest indragit vanat se impune o atentie deosebita din partea personalului asociatiilor de vanatoare dar si a noastra, a vanatorilor prin combaterea daunatorilor dar si a hranei suplimentare duse in teren in perioada mai rece si cu zapada abundenta. Pe langa cerealele si gozurile valoroase puse in locurile unde se concentreaza fazanii in aceasta perioada, un ajutor deosebit i-l putem da noi f. simplu si eficient; in zona cu porumbele sau catina unde vedem urme de fazani, taiem cativa astfel de arbusti ptr. ca acestia sa aiba acces mai usor la fructele respective deosebit de apreciate in aceasta perioada. In loc de incheiere, va doresc catare plina si zile cat mai frumoase petrecute impreuna cu aceasta minunata pasare generatoare de insomnii si de momente magice.
Autor, Mosul
Initial pasare de voliere, acest fazan s-a amestecat voit sau intamplator cu cu bastinasul european- fazanul colhid. Fazanul cu inel alb se deosebeste in primul rand prin penaj; are asa cum i-i spune si numele-inel alb pe gat. Culoarea aramie a pieptului ajunge doar pana la acest inel. Urechile sunt bine vizibile, dar mai scurte decat ale colhidului, tartita gri-albastruie iar aripile pe deasupra gri-maronii. In tinuturile sale de bastina aceasta pasare traieste de secole in orezarii si culturi cerealiere, iar in Europa s-a adaptat rapid la conditiile stepei cultivate, in terenurile agicole umede. In greutate de 1,5-1,8 kg, fazanul cu inel zboara rapid si la distante mari; hrana e de origine vegetala.
Peste vreun secol si-a facut aparitia in Europa fazanul Japonez-Phasianus versicolar, de cca 1,2 kg, fara inel alb pe gat, care este albastrui dar cu luciu purpuriu si nu verde, cu gusa si pieptul verde intunecat, tartita de un verde-bronz inchis. Aripile sunt sure deasupra, cu luciu verde palid. A fost hibridizat in mod sistematic cu subspeciile de Phasianus colchicus descrise mai sus, hibridul obtinut purtand numele de Tenebrosus.
Astazi ornitologii deosebesc 31 de subspecii ale speciei Phasianus colchicus; fiecare dintre ele s-a format in conditii de izolare geografica, in medii naturale diferite la care s-au adaptat in decursul timpului ca sa ajunga la deosebirile ce exista intre ele in prezent.
Ceea ce numim astazi Fazanul european de vanatoare, sau mai pe scurt, fazanul comun a fost obtinut din aceste doua subspecii, cu ajutorul a inca doi intrusi. Primul este fazanul mongol-Phasianus colchicus mongolicus, adus in Europa abia pe la 1900. Are o greutate de 2-2,5 kg, cu capul verde inchis, cu luciu purpuriu, fara spranceana, cu urechi abia vizibile, cu gatul aramiu, cu inel alb descis spre piept, gusa rosie-aramie, cu pieptul negru aramiu trecand in negru pe abdomen, cu spatele-tartita de culoare in general verzui.
E cel mai mare fazan; zboara sus, rapid, departe, suporta bine iernile grele si lipsa de apa. Cel de-al doilea e hibridul tenebrosus; greutate de cca 1,2 kg, cu capul negru-albastrui, fara urechi sau urechi f. scurte, cu gatul negru-maroniu fara inel alb, gusa negricioasa inspicata cu maron, pieptul negru-maroniu spre negru pe abdomen, spatele si tartita verzi-maronii, inspicate cu negru; este hibridul obtinut artificial in Anglia, folosit in hibridizari ptr. obtinerea fazanului european de vanatoare.
In acest hibrid predomina sangele de torquatus si mongolicus, mai putin de tenebrosus. Iata de ce printre fazanii nostri se pot observa toate formele de tranzitie intre cei 4 fazani. Hibridul, fie planta sau animal- este maleabil, deoarece poarta caractere nehotarate, instabile, el se poate adapta atat la conditiile cerute de fiecare dintre "parintii" lui, cat si la conditii cu totul straine. Dar atunci cand prin congsangvinizare hibridul incepe sa se " descompuna", progenitura lui capata tot mai mult caracterele initiale ale subspeciilor de baza, cu aspectul respectiv si cerinte ecologice diferite. Si atunci, daca mediul inconjurator nu corespunde acestor cerinte, pasarile respective nu se adapteaza conditiilor existente si dispar treptat, uneori prin migratie spre locuri mai potrivite, alteori prin simpla nereproducere. Normal, in libertate fazanita depune in Mai-Iunie cca 9-11 oua pe care le cloceste 21 de zile asemeni rubedeniei din ograda noastra.
Din pacate, desi s-ar parea ca sporul anual este destul de bun, abundenta rapitorilor din teren, atat cu par cat si cu pene dijmuiesc in mod serios efectivele de fazani. Printre daunatori amintim: ciorile, cotofenele(mai ales la oua), aici putem sa adaugam si mistretii stiut fiind ca prezenta mistretilor in zonele agreate de fazani duc la distrugerea pontelor de catre acestia de multe ori in proportie dezastruoasa. Nu trebuie sa uitam distrugerile provocate de de alti daunatori, caini hoinari, vulpi, si nu in ultimul rand mustelidele, recunoscute ptr. pagubele provocate pontelor de fazani. Cu toata presiunea pusa pe aceasta specie de anumiti factori: daunatori, interventia omului in biotopul ei, s-a observat ca si clima are un efect destul de important asupra efectivelor de fazani. Ploile, timpul mai rece decat normal din perioada clocitului si a puilor mici duce la pierderi insemnate in randul pontelor. Din fericire in ultimii 2 ani s-a observat pe fondul unor veri calduroase dar si a unor ierni mai blande, un spor natural destul de semnificativ in randul acestei specii de vanat, atat de indragita de majoritatea vanatorilor. Vanatoarea se poate face si la goana dar de departe ceea mai frumoasa, mai eficienta si de ce nu si mai etica este ceeea la picior impreuna cu un ajutor de nadejde, tovarasul nostru patruped. Despre tirul la fazani se poate spune ca este unul dintre cele mai frumoase si dificile, mai ales atunci cand vine lansat deasupra copacilor zburand cu peste 45km/h, iar vanatorul trebuie sa stie ce corectie sa aplice focului in astfel de cazuri. Mai usor si mai eficient este tirul asupra fazanului ridicat din fata cainelui tau, cand desi te astepti la ce va urma, explozia de culoare si galagie din momentul saltarii cocosului te surprinde dar te si incanta iar focul este de multe ori aruncat in urma lui.
Perioada de vanatoare este 1 octombrie-28 februarie.
Pentru frumusetea vanatorii la acest indragit vanat se impune o atentie deosebita din partea personalului asociatiilor de vanatoare dar si a noastra, a vanatorilor prin combaterea daunatorilor dar si a hranei suplimentare duse in teren in perioada mai rece si cu zapada abundenta. Pe langa cerealele si gozurile valoroase puse in locurile unde se concentreaza fazanii in aceasta perioada, un ajutor deosebit i-l putem da noi f. simplu si eficient; in zona cu porumbele sau catina unde vedem urme de fazani, taiem cativa astfel de arbusti ptr. ca acestia sa aiba acces mai usor la fructele respective deosebit de apreciate in aceasta perioada. In loc de incheiere, va doresc catare plina si zile cat mai frumoase petrecute impreuna cu aceasta minunata pasare generatoare de insomnii si de momente magice.
Autor, Mosul
Sponsori
