|
|
SINCERE CONDOLEANTE
Pe 24 martie 2008 Mosu scria aceste raduri:
Sunt o pusca batrana si la propriu si la figurat, bolnav cu patalama in regula de exact 30 de ani, innainte de asta insotindu-l pe tatal meu in peregrinarile lui pe coclauri, deci cam cel putin 45 de ani de cand am contactat acest virus nemilos care este vanatoarea. Detin un IJ 54 model Krupp din prima zi de vanatoare si care arata perfect si dupa atatia ani petrecuti impreuna avand rezultate bunicele atat la vanat mare cat si la cel mic.Am fost si sunt un pasionat al tirului vanatoresc desi am tras mai mult instictiv neavand sansa unui ,,prof,, in acest domeniu, doar mai tarziu cand m-am mutat in Mures am intalnit un adevarat maestru in domeniu, regretatul Racz Fery batranul ,de la care am invatat multe atat despre tir cat si despre vanatoare. Am sa revin ,respecte maxime tuturor. Mosul...
Sunt sigur ca ori de cate ori o sa rasfoim acest forum povestirile si pozele Mosului o sa ne bucure de fiecare data! Iti multumim ca ai fost alaturi de noi, iti multumim pentru munca care ai depus-o pentru acest forum. Dumnezeu sa te ierte si sa te odihneasca!
 Bun venit!
Draga prietene,
Forumul Vanatoare in Romania si peste hotare iti ureaza bun venit! Preferi o vinatoare la caprior, cerb, cocos de munte sau la mistret, ori iubesti vanatoarea de iepure, fazan, potarniche, rata ori gasca? Alatura-te noua sa schimbam impresii, sa ne ajutam reciproc. Ai nelamuriri cu privire la armele, calibrele ori munitiile pe care le folosesti? Vino langa noi si poate impreuna gasim mai usor solutii! Pentru a beneficia de suportul nostru in orice doresti sa afli despre vanatoare, trebuie sa iti faci mai intai un cont.
Parerea ta conteaza ! Deci daca vrei sa faci o apreciere sau sa atragi atentia asupra unui lucru negativ, ai acum ocazia sa impartasesti parerea ta si celorlalti prieteni din marea familie a celor pasionati de vanatoare.
CARTI
PE CARARILE VANATULUI
Doar cine a călcat hotarele pădurii și i-a ascultat freamătul liniștit ori cine a petrecut noaptea lângă foc, împărțind cu ortacii povești și întâmplări bătrâne știe ce înseamnă vânătoarea! E freamăt de codru și susur de ploaie, e un munte înveșmântat în ceața pe care puțini o răzbat.
PE CĂRĂRILE VÂNATULUI este o încercare de a surprinde o mică parte din trăirile vânătorești ce dau culoare vieții. Nu este meritul meu, este cel al vânătorilor care au scos la lumină din întunericul amintirilor vechi întâmplări petrecute de-a lungul vieții; nu este meritul meu, ci meritul celor care trăiesc vânătoarea prin fiecare por al ființei lor.
Tirajul cărții este limitat, deoarece nu se dorește a fi o carte comercială Comenzile pentru ea se pot face trimițând un e-mail la adresa „ij27e@yahoo.com” sau prin mesaj privat pe forum.
CAINII DE ARET : NOTIUNI DE ISTORIE , DRESAJ SI VANATOARE .
dr. med. vet. MIHAI DRAGOS BURCESCU
 trateaza subiectul vast al cainilor de aret dintr-o perspectiva experimentata, de la istorie si traditie la rase si aspectele practice ale dresajului de vanatoare.
Pentru comenzi se pot contacta nr. de telefon 0216423662 ,0722257676 ,0746056001, 0726058039 sau 0723767464 ,numere la care va va raspunde oricind cineva care va prelua comanda si va vor fi oferite orice detalii despre orice amanunt legat de acest subiect .
Pentru informatii suplimentare puteti accesa adresele de e-mail mdburcescu@hotmail.com sau trivetorex@yahoo.com
Aprilie 13, 2008, 09:56:00
VULPEA (Vulpes vulpes)
Mamifer carnivor, denumit stiintific Vulpes vulpes crucigera, face parte din familia Canidae, alaturi de caine, lup, sacal, enot, etc. Desi in cele mai multe zone de pe glob este gasita in culoarea pe care cu totii o stim si anume roscata, ea poate avea un colorit destul de variat de la roscat pana la galben-cenusiu. Se cunoaste existenta a 3 mari specii de vulpe: de mesteacan(cu pieptul si varful cozii albicioase, iar partile laterale galbui), cu cruce (prezinta o dunga neagra pe spinare) care este cea mai raspandita si carbunareasa. Vulpea are o constitutie fina, cu mustati stufoase si ochii asezati oblic, urechile sunt scurte, purtate ridicat. Prezinta membre scurte, cele din fata avand cinci degete, iar cele din spate, numai patru. Coada este lunga si stufoasa, lungimea corpului este cuprinsa intre 110 si 130 cm.
Vulpea este un animal nocturn, solitar, netraind in grupuri, care isi desfasoara activitatea cu predilectie pe timpul noptii. Ziua doarme, iar noaptea iese din vizuina pentru a vana. Cand este flamanda sau trebuie sa-si hraneasca puii, indrazneste sa iasa si pe timpul zilei pentru a-si procupa hrana. De asemenea, vulpea poate fi vazuta in timpul zilei, in perioada imperecherilor. Ca si in cazul altor animale, vulpea isi desemneaza un teritoriu, mai mare sau mai mic in functie de sursele de hrana si de capacitatile sale de a si-l apara. Teritoriul este adesea ales de catre un mascul, care este insotit de 1-2 femele si puii lor. Odata stabilite intr-un teritoriu, vulpile raman acolo pe tot parcursul vietii.
Doar puii, toamna, se indeparteaza de teritoriul natal la o distanta apreciabila. Viteza de deplasare a vulpilor este de 46 km/h. Mersul este foarte variat. Urma vulpii lasate pe zapada sau pamantul moale este asemanatoare celei lasate de un caine de talia ei. Caracteristica este partia lasata, respectiv, sirul de urme, in linie dreapta. Partia cainelui este usor in zig-zag. Vulpea nu hiberneaza.
Vulpea rosie, intanlita de asemenea si la noi in tara este una dintre rasele de vulpe intalnita aproape in intreaga Europa si Nordul Americii si mai putin in Nordul Africii si Australia. Vulpile prefera locurile salbatice (padurile, tundra, preria) in care omul ajunge cu dificultate, bogate in vegetatie. In ultima vreme, s-a constatat o crestere a populatiilor de vulpi in zonele suburbane. Vulpea isi alege cu multa iscusinta locul in care isi va cladi vizuina. Vizuina este prevazuta cu mai multe iesiri, fiind amplasata pe versantii insoriti, diguri sau in ridicaturile de pamant. Vizuinile de vulpe sunt inguste si pornesc orizontal spre deosebire de cele de viezure, mai largi si care pornesc in jos, in profunzimea terenului.
Vulpea este nativ un carnivor desavarsit, hranindu-se cu diferite vietati pe care le poate prinde, de la iezi de caprioare pana la tot soiul de insecte. Iarna cand vanatul este putin, trage la lesuri. Este o mare consumatoare de rozatoare, fiind alaturi de nevastuica si uliul soricar, unul dintre cei mai mari dusmani ai daunatorilor agriculturii. In lipsa mancarii, se multumeste si cu fructe, faguri de viespi si albine, puii si ouale pasarilor care cuibaresc la mica inaltime. Niciodata nu vaneaza in haita, iar daca prada i-a scapat o haituieste ca un copoi.
Vulpea se vaneaza tot timpul anului, atat cu arme cu tevi lise, cat si cu arme cu tevi ghintuite.
Autor,
Cosmin p. |
|
Commenting option has been turned off for this article.
|
|
|
|
Utilizatori care au cont: 2124
