Noutăți: In luna SEPTEMBRIE se vaneaza: MAMIFERE bizam,capra neagra(selectie),caprior(mascul si femela),cerb comun(mascul selectie,femela si vitel), cerb lopatar(mascul de selectie,femela si vitel),mistret,sacal,viezure,vulpe. de la 10.09-cerb comun(mascul de trofeu) de la 15.09-caine enot, dihor comun,hermelina,jder,marmota,muflon,navastuica
PASARI becanita comuna,becanita mica,cioara griva, cioara griva sudica,cioara de semanatura,cioara neagra,cocosar,cormoran mare,cotofana,gaita,gainusa de balta,gasca de vara,gasca de semanatura,garlita mare,graur,graur dobrogean,gugustiuc,lisita,porumbel de scorbura,porumbel gulerat,prepelita,rata mare,rata mica, rata fluieratoare,rata cu cap castaniu,rata motata,rata pestrita,rata sunatoare,rata lingurar,rata sulitar,rata caraitoare,rata cu cap negru,sitar de mal,sitar de padure,stancuta,sturz de vasc,sturz cantator,sturzul viilor,turturica de la 15.09-ciocarlie de camp,ierunca,potarniche
Sunt o pusca batrana si la propriu si la figurat, bolnav cu patalama in regula de exact 30 de ani, innainte de asta insotindu-l pe tatal meu in peregrinarile lui pe coclauri, deci cam cel putin 45 de ani de cand am contactat acest virus nemilos care este vanatoarea. Detin un IJ 54 model Krupp din prima zi de vanatoare si care arata perfect si dupa atatia ani petrecuti impreuna avand rezultate bunicele atat la vanat mare cat si la cel mic.Am fost si sunt un pasionat al tirului vanatoresc desi am tras mai mult instictiv neavand sansa unui ,,prof,, in acest domeniu, doar mai tarziu cand m-am mutat in Mures am intalnit un adevarat maestru in domeniu, regretatul Racz Fery batranul ,de la care am invatat multe atat despre tir cat si despre vanatoare. Am sa revin ,respecte maxime tuturor. Mosul...
Sunt sigur ca ori de cate ori o sa rasfoim acest forum povestirile si pozele Mosului o sa ne bucure de fiecare data! Iti multumim ca ai fost alaturi de noi, iti multumim pentru munca care ai depus-o pentru acest forum. Dumnezeu sa te ierte si sa te odihneasca!
Bun venit!
Draga prietene,
Forumul Vanatoare in Romania si peste hotare iti ureaza bun venit! Preferi o vinatoare la caprior, cerb, cocos de munte sau la mistret, ori iubesti vanatoarea de iepure, fazan, potarniche, rata ori gasca? Alatura-te noua sa schimbam impresii, sa ne ajutam reciproc. Ai nelamuriri cu privire la armele, calibrele ori munitiile pe care le folosesti? Vino langa noi si poate impreuna gasim mai usor solutii! Pentru a beneficia de suportul nostru in orice doresti sa afli despre vanatoare, trebuie sa iti faci mai intai un cont.
Parerea ta conteaza ! Deci daca vrei sa faci o apreciere sau sa atragi atentia asupra unui lucru negativ, ai acum ocazia sa impartasesti parerea ta si celorlalti prieteni din marea familie a celor pasionati de vanatoare.
SPONSORI
CARTI
PE CARARILE VANATULUI
Doar cine a călcat hotarele pădurii și i-a ascultat freamătul liniștit ori cine a petrecut noaptea lângă foc, împărțind cu ortacii povești și întâmplări bătrâne știe ce înseamnă vânătoarea! E freamăt de codru și susur de ploaie, e un munte înveșmântat în ceața pe care puțini o răzbat.
PE CĂRĂRILE VÂNATULUI este o încercare de a surprinde o mică parte din trăirile vânătorești ce dau culoare vieții. Nu este meritul meu, este cel al vânătorilor care au scos la lumină din întunericul amintirilor vechi întâmplări petrecute de-a lungul vieții; nu este meritul meu, ci meritul celor care trăiesc vânătoarea prin fiecare por al ființei lor.
Tirajul cărții este limitat, deoarece nu se dorește a fi o carte comercială Comenzile pentru ea se pot face trimițând un e-mail la adresa „ij27e@yahoo.com” sau prin mesaj privat pe forum.
CAINII DE ARET : NOTIUNI DE ISTORIE , DRESAJ SI VANATOARE .
dr. med. vet. MIHAI DRAGOS BURCESCU
trateaza subiectul vast al cainilor de aret dintr-o perspectiva experimentata, de la istorie si traditie la rase si aspectele practice ale dresajului de vanatoare.
Pentru comenzi se pot contacta nr. de telefon 0216423662 ,0722257676 ,0746056001, 0726058039 sau 0723767464 ,numere la care va va raspunde oricind cineva care va prelua comanda si va vor fi oferite orice detalii despre orice amanunt legat de acest subiect .
Pentru informatii suplimentare puteti accesa adresele de e-mail mdburcescu@hotmail.com sau trivetorex@yahoo.com
Denumit si bursuc, membru al familiei Mustelidae, viezurele este un mamifer plantigrad, bine reprezentat in tara noastra, dar r?spândit si in cea mai mare parte a Europei, cu excep?ia jumatatii nordice Scandinaviei, a insulelor Sicilia, Sardinia, Corsica ?i Baleare.
Viezurele este un animal de talie mica, cu o lungime a corpului de 70-80 cm. De asemenea viezurele prezinta o coada de 18-20 cm. In?l?imea la greab?n este de 30 cm si poate atinge o greutate de 10-20 kg.
Blana viezurelui are peri lungi, g?lbui la baz?, negri la mijloc, sur-albicio?i catre varf. Pe spate este alb-sur, înspicat cu negru, trecând în ro?cat pe laturile corpului ?i coad?. Pe abdomen ?i picioare bursucul este negru-cafeniu. Capul ?i gatul sunt dungate longitudinal cu alb. Coada e scurta, stufoasa, de culoare deschisa, sub care se afla o glanda cu secretie dezagreabila, probabil pentru indepartarea dusmanilor, cand e urmarit. Dimorfismul sexual nu este foarte evident, femela prezentand doar nuante ale blanii mai deschise si dimensiuni generale mai reduse. Se întalnesc foarte rar bursuci complet albi sau albi cu pete castanii întunecate. Urmele viezurelui sunt caracteristice, usor de recunoscut, avand la membrele anterioare gheare mai lungi (cca 2,5cm) pe cand cele de la membrele posterioare nu depasesc 2cm;adeseori, urmele lasate de labele anterioare sunt acoperite numai partial de cele posterioare.
Longevitatea viezurelui este de circa 15 ani. În privinta glasului manifest?rile sale sunt diferite: mormaie, pufaie cand este atacat; in perioada imperecherii scoate un tipat patrunz?tor.
Habitatul viezurelui este oarecum suprapus peste cel al vulpii, si este constituit de obicei din zonele de deal si campie, precum si marginea p?durilor subcarpatice aflate în apropierea terenurilor cultivate. Sap? o vizuin? cu 4-8 ie?iri, pe versan?ii însori?i ai colinelor împ?durite sau pe povârni?uri sterpe din câmpie, îns? întotdeauna în locuri mai retrase.
Omnivor fiind, hrana sa este constituita din r?d?cini, jir, ghind?, diferite semin?e, porumb, struguri, fructe de padure, melci, insecte, rame, pui de iepuri, pasari, oua. Ii place si mierea de albine. Toamna consuma multe fructe, in special de padure, precum si cartofi, sfecla, porumb si alte cereale, ingrasandu-se excesiv, pregatindu-se astfel de iernat. Fiind consumator de oua si pui din cuiburi si de pe sol, e foarte pagubitor in fondurile de vanatoare unde se face o cultura intensiva a fazanului sau a potarnichilor.
Viezurele este un animal cu activitate preponderant crepusculara si nocturna. Cea mai mare parte a timpului o petrece în vizuina. Pe timp frumos iese din cand in cand s? bea apa, dar ii place sa se si scalde. Iarna viezurele intra intr-o semihibernare, somnul de iarn? fiind întrerupt des. Dintre simturi, auzul e foarte dezvoltat, mirosul de asemenea, in timp ce vazul e slab.
Viezurele este in general un animal solitar, teritorial, masculul cautand femela doar in perioada imperecherii. Sunt insa intalnite si cazuri in care viezurii constituie colonii, conduse de o pereche conducatoare, de principiu, aceasta pereche fiind singura ce are dreptul de a se reproduce.
Maturitatea sexuala este atinsa la varsta de un an ?i jum?tate. Imperecherea are loc prin iulie-august. Femela fata o singur? dat? pe an, prin februarie-martie, 3-5 pui, orbi, care v?d dup? 9 zile ?i devin independen?i dup? o jum?tate de an.
Perioada legala de vanatoare este cuprinsa intre 1 august si 31 martie.
Metodele de vanatoare admise sunt panda si dibuitul, dar se practica si metoda vanarii la vizuin? cu caini special dresati, dar în astfel de situa?ii este necesar? saparea unei gropi de acces la locul în care viezurele este fixat de caini în subteran. Viezurele poate fi vanat cu arma cu tevi lise (atat cu alice de 3-5 mm cat si cu proiectil unic) precum si cu arma cu tevi ghintuite, de preferat in calibre mici. In peregrinarile sale, isi pastreza cararile si trecatorile; totusi se recomanda ca vanatorul aflat la panda sa nu traga focul la distanta mai mica de 50 m de intrarea in vizuina, deoarece, daca va fi numai ranit, animalul se refugiaza inauntru.
Trofeul conventional il constituie craniul, iar neconventional smocul de par lung din coama ori blana intreaga.
Blana animalului, argasita in bune conditiuni si incadrata in postav verde, este un obiect valoros si o amintire placuta in locuinta vanatorului.
De asemenea, grasimea sa, dupa ce se topeste, constitue o unsoare exceptionala ptr. piele si in primul rand ptr. bocancii vanatorului, protejandu-i impotriva umezelii.
Utilizatori care au cont: 2124
trateaza subiectul vast al cainilor de aret dintr-o perspectiva experimentata, de la istorie si traditie la rase si aspectele practice ale dresajului de vanatoare.
